Back

ⓘ Resighea, Satu Mare



                                     

ⓘ Resighea, Satu Mare

Numele așezării "Reszge" este menționat pentru prima dată într-un document din 1215 cu numele Kezuga Rezuga, când niște iobagi din zona orașului Szolnok, numiți Atyusz și Tumulot, au fost acuzați de vătămare către localnicii Jób, Mók, Medvé și Farkas, precum și lui Tiba din Penészlek și lui Petru, fiul lui Ákos, mebru al familiei nobiliare maghiare Ákos.

În 1284 satul era împărțit în două așezări, menționate cu numele Reszege Resighea și Nagyreszege Resighea Mare.

Lőrinci Grech, membru al familiei Gutkeled din Zagreb, Croația, strămoșul familiei Adonyi, a cumpărat o moșie undeva lângă Resighea Mare de la Mihály, Pál și Benedek, fii lui Mikó Toh de la Resighea.

În 1298, proprietarii satului "Resighea Mare" erau Oliver și Petru, care în 1316 își împărtășeau moșia.

La începutul secolului al XIV-lea Resighea a aparținut cetății Satu Mare. În 1330, regele Carol Robert de Anjou a dat pământul satului lui István Nagysemlyéni și familiei Csenger. Apoi în 1381, familia Kállay deținea o parte din moșie, ce o schimbase cu familia Csaholyi. În 1420 familia Mindszenty pusese stăpânire pe administrația satului. La acea vreme, Resighea era și un punct de frontieră. În secolul al XV-lea satul a fost stăpânit și de familiile Kőrösi, Dobó, Barabási, Vámosgyörki Pohárnok, Kidei, Nyársapáti, Butkai.

În 1421, membrii familiei Károlyi dețineau și ei o parte, care a rămas sub controlul lor până în secolul al XVIII-lea. În 1720, János Jasztrabszky cu o donație regală a obținut zona, care a rămas sub administrația urmașilor săi până în secolul al XX-lea.

În 1880 la Resighea locuiau 417 persoane, din care 355 români, 53 maghiari, 8 germani și 1 slovac. Pe acea vreme satul aparținea Comitatului Sătmar din Regatul Ungariei, parte a Imperiului Austro-Ungar. După Tratatul Trianon Resighea devine parte din România în cadrul Județului interbelic Sălaj și în apropriere, în anul 1921, se întemeiază satul Scărișoara Nouă. Cu Dictatul de la Viena din 1940 Resighea intră iarăși în administrația Ungariei, până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe vremea comunistă devine parte din Regiunea Bihor, apoi Regiunea Oradea, din 1960 Regiunea Crișana și din 1968 până astăzi se află pe teritoriul Județului Satu Mare.

În 2002 la Resighea locuiau 469 de persoane, din care 384 erau români, 73 maghiari, 5 țigani, 4 ucraineni și 3 germani.

                                     

1. Obiective turistice

  • Biserica greco-catolică, ridicată în 1870. În sat numai exista biserica greco catolica pt.ca a fost schimbată in ortodoxă.
  • Biserica romano-catolică, construită în 1870 de către familia Jasztrabszky. Cimitirul familiei se găsește tot aici.
                                     

2. Bibliografie

  • Borovszky Samu: Județele și orașele Ungariei: o monografie a Ungariei. Enciclopedia istoriei, geografiei, artelor plastice, etnografiei, condițiilor militare și naturale, educației culturale și economiei țărilor Coroanei Maghiare. Societatea Națională de Monografii, Budapesta 1908.
  • Németh Péter: Așezările din județul medieval Satu Mare din secolul al XV-lea până la începutul secolului al XX-lea.
Free and no ads
no need to download or install

Pino - logical board game which is based on tactics and strategy. In general this is a remix of chess, checkers and corners. The game develops imagination, concentration, teaches how to solve tasks, plan their own actions and of course to think logically. It does not matter how much pieces you have, the main thing is how they are placement!

online intellectual game →