Back

ⓘ Miercurea Ciuc



Miercurea Ciuc
                                     

ⓘ Miercurea Ciuc

Miercurea Ciuc este municipiul de reședință al județului Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Ciba, Harghita-Băi, Jigodin-Băi și Miercurea Ciuc. Miercurea Ciuc este cea mai mică reședință de județ din România. Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în zilele de miercuri. Până în perioada interbelică denumirea românească a orașului a fost Sereda Cicului, după care numele a fost tradus în forma actuală.

                                     

1. Istoric

Săpăturile arheologice au scos la iveală în zona cartierului Jigodin urmele fortificației dacice de la Jigodin, din secolul I.

Primul document autentic cunoscut care atestă existența orașului ca "oraș de câmpie” este scrisoarea de privilegii eliberată de regina Izabella, mama lui Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, datată la 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite Înaltei Porți otomane.

Construirea cetății Mikó începe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Francisc Mikó 1585-1635, consilier al principelui Gabriel Bethlen, diplomat, cronicar, căpitan al scaunului Ciuc. Cetatea este reconstruită în forma actuală între anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial contele Stephan Steinwille, eveniment atestat și de inscripția în piatră așezată deasupra porții de intrare a cetății. La Șumuleu din anul 1630 a funcționat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia călugărului franciscan Johannes Caioni Căianu. În conscripția din 1643 figurează 44 capi de familii, 108 persoane, 25 nume de familii. Primele comunități profesionale s-au format după anul 1649, breasla cizmarilor fiind consemnată în scrisoarea de privilegii emisă de Sigismund Rákóczi la 4 noiembrie 1649.

În anul 1661 trupele turco-tătare conduse de Ali, pașă de Timișoara, devastează Ciucul ca pedeapsă pentru participarea, fără acordul Înaltei Porți, la expediția militară împotriva Poloniei condusă de Gheorghe Rákóczi al II-lea. Despre atacul împotriva orașului informează celebrul călător și istoriograf turc Evliya Çelebi, martor ocular al evenimentelor, iar Kájoni consemnează: "Păgânii. au jefuit tot Ciucul”.

În anii 1650, 1665, 1677 și 1707 în Miercurea Ciuc s-au ținut sfaturile generale ale scaunului Ciucului, prilej de comunicare a hotărârilor, constituțiilor acestuia. În ședința din 1707 s-a hotârât trimiterea, împreună cu vecinii din Trei Scaune astăzi județul Covasna, a unui sol comun la principele Francisc Rákóczi I, conducătorul luptei antihabsburgice. Conform recensământului din 1721, în oraș au existat 49 gospodării și în jur de 250 de suflete, în 1755, în timpul construirii bisericii romano-catolice acest număr sporind la 450.

József Teleki a menționat în jurnalul său de călătorie faptul că în Miercurea Ciuc erau 83 de case în anul 1799.

Józef Bem, generalul revoluției pașoptiste, numește în fruntea trupelor din Secuime pe Sándor Gál, cu reședința în cetatea Mikó. Acesta trimite în tabăra revoluționară mai multe batalioane formate la Miercurea Ciuc. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea au fost incluse orașului următoarele suburbii: Mártonfalva, Csütörtökfalva 1891, iar în 1930 Jigodin, în 1959 Șumuleu Ciuc și Toplița Ciuc.

În anul 1878 Miercurea Ciuc a devenit reședința comitatului Ciuc. Calea ferată, dată în folosință la 5 aprilie 1897, a adus schimbări radicale în dezvoltarea orașului. Se înființează unități industriale de prelucrarea lemnului, de industrie ușoară și de construcții de mașini. În 1888 se reconstruiește spitalul, în 1898 se termină construcția clădirii primăriei, iar în 1911 clădirea Liceul Romano-Catolic din Miercurea Ciuc, în care s-a mutat școala medie înființată în 1630 în Șumuleu.

În 1910 Miercurea Ciuc avea 3.701, iar în 1930 4.807 locuitori. Miercurea Ciuc a rămas și după cel de al II-lea război mondial centrul regiunii, devenind în 1968 reședința județului Harghita. De la această dată s-a intensificat industrializarea forțată a orașului, ducând la modificări semnificative în structura populației. Conform datelor recensământului din 7 ianuarie 1992, populația orașului a fost de 46.029 de locuitori.

Din planul orașului, amintind de litera T pe vremea lui Balázs Orbán, a rămas numai partea orizontală, adică strada Petőfi, cât de cât în forma veche. Majoritatea clădirilor din strada Petőfi au fost construite la sfârșitul secolului XIX. sau la începutul secolului XX. Clădirile vechi din strada Florilor au fost demolate în anii 1980-1989.

Printre cele mai importante clădiri civile ale orașului se numără: cetatea Mikó, construită în 1623, spitalul ORL clădirea a fost construită inițial pentru a fi sediul comandamentului trupelor de grăniceri și spitalul de boli contagioase, ambele edificii datând de la sfârșitul anilor 1700. Clădirea primăriei a fost construită în 1888 și aici s-a aflat sediul comitatului Ciuc. După revoluția din 1848 s-a construit spitalul vechi, aflat lângă cetatea Mikó. Palatul Justiției a fost construit în 1905, iar Liceul Romano-Catolic a fost dat în folosință în 1911. În timpul celui de al doilea război mondial s-a construit hotelul "Harghita”, în care funcționează din anul 2001 Jandarmeria. Tot în perioada interbelică au fost construite clădirea Băncii Naționale și Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ca biserică greco-catolică, în stil modernist. Lăcașul de cult și-a început activitatea în anul 1930. Casa de cultură municipală a fost construită în 1963, patinoarul artificial "Vákár Lajos” în 1970, Spitalul județean și Policlinica în 1972, Galeria "Nagy Imre” în 1973, clădirea consiliului județean, casa de cultură a sindicatelor în 1986.

                                     

2. Geografie

Orașul este situat la altitudinea de 662 m, pe malul râului Olt, în Depresiunea Ciucului, în partea de est a Transilvaniei.

Climă

Clima în această zonă este rece zona fiind numită și "Mica Siberie", verile fiind foarte scurte 2-3 luni pe an, cu temperaturi între 10°-32 °C în timpul zilei și 2°-15 °C pe timpul nopții, iar iernile lungi 5-6 luni pe an și geroase, cu temperaturi frecvent sub -30 °C. Acest fenomen este cauzat de microclima specifică zonelor dintre munți înalți. În cazul Ciucului, este vorba de bazinul Ciucului de Mijloc - zona situată între Munții Ciucului și Munții Harghita. Iarna în acestă zonă aerul rece nu poate să fie dizlocat, rezultând suprapunerea unor straturi de aer rece. Aceeași cauză este și cea care duce la persistența ceții pe perioade lungi uneori chiar 7-10 zile.

                                     

3. Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Miercurea Ciuc se ridică la 38.966 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 42.029 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari 78.55%, cu o minoritate de români 16.78%. Pentru 3.64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici 70.82%, dar există și minorități de ortodocși 14.8%, reformați 7.25% și unitarieni 1.86%. Pentru 3.75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

                                     

4. Politică și administrație

Municipiul Miercurea Ciuc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Attila Korodi, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

                                     

5. Monumente

  • Colegiul Național "Márton Áron”, construit între anii 1909 și 1911, în stil secession. Numit inițial Liceu Romano-Catolic, iar în anii comunismului Liceul de Matematică-Fizică, instituția poartă în prezent numele episcopului Áron Márton, episcop de Alba Iulia între 1938-1980.
  • Biserica Mileniului romano-catolică, ce se află lângă biserica romano-catolică "Sfânta Cruce”, proiectată de renumitul arhitect maghiar Imre Makovecz.
  • Catedrala ortodoxă Sf. Nicolae, construită între anii 1929 și 1935 în stil neobizantin.
  • Biserica romano-catolică Sfânta Cruce, construită în 1758 în stil baroc.
  • Monumentul eroului român. Monumentul, operă a sculptorului Marius Butunoiu, este amplasat în centrul orașului. Dezvelirea acestuia a avut loc la 19 august 1974. Baza monumentului, un piedestal de forma unei prisme dreptunghiulare, din beton placat cu marmură albă, susține statuia ronde-bosse din bronz a unui infanterist, înaltă de cca. 4 m. Ostașul este echipat de luptă și ține deasupra capului, cu ambele mâini, o armă și un drapel de luptă. În spatele statuii se înalță un obelisc placat cu marmură albă. Pe fațada principală a piedestalului este montată o placă metalică cromată pe care este scris: "Glorie eternă ostașilor români care s-au jertfit în luptele pentru eliberarea patriei”.
  • Fosta clădire a Consiliului Județean, construită în 1886 în stil eclectic.
  • Castelul Mikó, azi își are sediul aici Muzeul Secuiesc al Ciucului.
  • Biserica ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel, construită în 1930 în stil modernist de arhitectul Ferenc Berek inițial biserică română unită, greco-catolică.
  • Palatul Justiției, construit în 1892 în stil eclectic.
  • Cimitirul Eroilor. A fost creat după primul război mondial pe trei terase, în apropierea Corpului Batalionului 2 Pionieri. Numărul total al celor înhumați a fost de 1.077. Inițial, aici au fost înmormântați 422 soldați de diverse naționalități. Societatea "Cultul Eroilor” a reorganizat cimitirul, centralizând in perioada 1927-1928 un număr de 655 eroi. Evidența acestora a fost ținută în ordine alfabetică. În prezent, cimitirul nu mai are însemne de căpătâi.
  • Muzeul Oltului și Mureșului Superior, secție a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, cu sediul în strada Petőfi Sándor nr. 23. Muzeul găzduiește o expoziție permanentă de etnografie "Interior țărănesc”, precum și alte expoziții tematico-itinerante.
  • Cele trei ștranduri cu apă minerală: din cartierul Patinoar, din Băile Jigodin, Băile Miercurea.

Cartierul Jigodin:

  • Conacul Mikó construit la începutul secolului al XIX-lea, în stilurile neoclasic și empire.
  • Biserica romano-catolică Sfânta Treime, care a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic, fiind extinsă în anul 1707 în stil baroc. Turnul ei a fost construit în 1800. Statuia Sfânta Fecioră Maria este din anul 1520, ca și cel din Șumuleu Ciuc.

Cartierul Șumuleu Ciuc

  • Capela "Isus în Chinuri”, datând probabil din secolele XV-XVII.
  • Fostul liceu romano-catolic, construit în 1727, unde au învățat multe persoane celebre, azi orfelinat.
  • Izvorul de apă minerală.
  • Lângă mănăstire se află fostul sediu al Ciucului, construit între anii 1825 și 1841, azi spital de boli contagioase și clinică TBC.
  • Biserica și Mănăstirea Franciscanilor, biserica fiind un loc de pelerinaj pentru romano-catolici.
  • Capela Salvator din secolul al XV-lea.
  • Capela "Sf. Anton”, construită între 1750 și 1773.


                                     

6. Festivalul de Muzică Veche

Înființat în anul 1980, Festivalul se desfășoară anual, timp de circa o săptămână, pe parcursul lunii iulie, cu participarea celor mai importante formații de muzică din România și a unor ansambluri reprezentative din Europa. Din anul 2008, i se alătură o Universitate de Vară de Muzică Veche. Participarea publicului la concerte, majoritatea desfășurate în curtea castelului Mikó, este gratuită.

                                     

7. Orașe și comunități înfrățite

  • Tiszaújváros - Ungaria
  • Heves - Ungaria
  • Želiezovce în maghiară Zselíz - Slovacia
  • Gödöllő - Ungaria
  • Kaposvár - Ungaria
  • Autoguvernarea Armenilor din Zugló în maghiară Zuglói Örmény Kisebbségi Önkormányzat - Ungaria
  • Budakeszi - Ungaria
  • Bălți - Republica Moldova
  • Makó - Ungaria
  • Beregovo în maghiară Beregszász - Ucraina
  • Giula în maghiară Gyula - Ungaria
  • Óbuda - Ungaria
  • Cegléd - Ungaria
  • Riehen - Elveția
                                     

8. Personalități născute aici

  • Éva Tófalvi, cea mai titrată biatlonistă româncă, prezentă la 6 Jocuri Olimpice de iarnă 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  • József Venczel 1913 - 1972, sociolog, profesor universitar, scriitor;
  • Szopos Sándor 1881 - 1954, pictor, grafician.
  • Ana Mircea-Ferencz n.1953, demnitar comunist, deputat în Marea Adunare Națională
  • Carol-Eduard Novak, ciclist român, primul medaliat Paralimpic al României, 2 medalii de argint 2008, 2012 și o medalie de aur 2012
  • Eva Richter n. 1937, demnitar comunist, deputat în Marea Adunare Națională
  • Molnár József 1849 - 1904, jurnalist, avocat, om politic;
  • Zsolt Erőss 1968 - 2013, alpinist;
  • Zoltán Kelemen, patinator
  • Robert Ilyeș, fotbalist
  • Pavel Bartoș n. 1975, actor, prezentator de televiziune
  • Nagy András György 1905 - 1982, medic, scriitor;
  • Imre Nagy 1893 - 1976, pictor;
                                     

9. Legături externe

  • "Nici gerul nu mai ce a fost", 27 ianuarie 2010, Adi Dobre, Evenimentul zilei
  • hu ro en de Pagina de internet a orașului
  • Informatii si linkuri utile despre Miercurea Ciuc
  • Galerie foto a orasului Miercurea Ciuc
Free and no ads
no need to download or install

Pino - logical board game which is based on tactics and strategy. In general this is a remix of chess, checkers and corners. The game develops imagination, concentration, teaches how to solve tasks, plan their own actions and of course to think logically. It does not matter how much pieces you have, the main thing is how they are placement!

online intellectual game →