Back

ⓘ Mardin



Mardin
                                     

ⓘ Mardin

Mardin, este un oraș din sud-estul Turciei, capitala provinciei omonime, provincia Mardin, în partea turcă a Mesopotamiei. Orașul se află la aproximativ 20 km, la nord de granița cu Siria și nu departe de Irak.

                                     

1. Etimologie

Mardin, poate proveni de la cuvântul sirian merdā ܡܶܪܕܺܝܢ care înseamnă "fortăreață”, "cetate”. După o altă ipoteză, numele orașului poate proveni de la cuvântul arab mārid ماردcare înseamnă "rebel”, ca și cuvântul armean mardik, o altă posibilă etimologie.

                                     

2. Istoric

Prima atestare documentară a fortăreței Mardin apare în opera Res Gestae a Fine Corneli Taciti – XIX, 9, 4 a istoricului bizantin Ammianus Marcellinus 330-395 d.H. În 131 î.H., Mardin a fost integrat în regatul Urfa condus de dinastia Agbar, convertită la creștinism în 206. În 249 d.H., Mardin intră sub administrație bizantină unde rămâne până în anul 640 când este cucerit de către Iyād bin Gānim, un comandant militar al califului Omar. Mardin va fi guvernat de către dinastia omaiadă capitala la Damasc, apoi de către dinastia Abbasizi capitala la Bagdad.

În 1105, Mardinul este cucerit de către Il Ghazi Bey care stabilește aici capitala statului Artuklu Beyliği. În cei 304 cît a durat regatul Artuklu Beyliği, Mardinul a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Timur Lenk Tamerlan a încercat în 1393 și în 1395 să cucerească Mardinul, însă fără succes. În 1380, orașul este cucerit de către Kara Yusuf, comandantul confederației tribale oghuze Karakoyunlu cei cu oile negre. În 1462, Uzun Hasan, comandantul confederației tribale Akkoyunlu cei cu oile albe preia orașul Mardin. În 1517, Mardinul intră în componența Imperiului Otoman, apoi după destrămarea acestuia, rămâne parte integrantă a Turciei 1923.

                                     

3. Amestec de populații

Mardinul este considerat un oraș tolerant, toleranță datorată amestecului de populații: turci, arabi, kurzi, armeni; de cele mai diverse credințe: islam hanefit, șafiit, creștinism diverse culte, yazidism etc. Până nu de mult aici trăia și o înfloritoare comunitate iudaică, azi dispărută.

                                     

4. Limbi vorbite la Mardin

La Mardin se vorbesc mai multe limbi: turca, kurda kurmangi, araba mardineză, neo-aramaică etc. Cei mai mulți mardinezi vorbesc cel puțin două dintre aceste limbi.

                                     

5. Monumente

Mardin este un muzeu în aer liber. Aici se găsesc adevărate bijuterii ale artei islamice cum ar fi școlile coranice Medresă Zinciriyye, Kasımiyye și Sitti Radviyye; moschee, cum ar fi, marea moschee Ulu Cami, cea mai veche din Mardin, devenită emblema orașului. Minaretul datează din 1176. Alte obiective turistice sunt moscheele Abdullatif 1314 și Reyhaniye 1756.

De asemenea, Mardinul are foarte multe biserici și mănăstiri, cum ar fi biserica Kırklar Patruzeci de martiri sau faimoasa mănăstire Deyrüzzaferân Manastırı.

                                     

6. Ecranizare

Serialul Sıla numele românesc: "Puterea destinului" a fost realizat în 2006 și a fost terminat în 2008. Acțiunea se petrece aproape integral în orașul Mardin, mai exact în zona veche a acestuia, cu câteva episoade realizate în Istanbul.

                                     

7. Bibliografie

  • Ayliffe, Rosie, et al. 2000 The Rough Guide to Turkey. London: Rough Guides.
  • Socin, Albert 1904, Der Arabische Dialekt von Mōsul und Märdīn, Leipzig.
  • Jastrow, Otto 1992, Lehrbuch der Turoyo-Sprache in "Semitica Viva – Series Didactica", Wiesbaden: Otto Harrassowitz.
  • Tavernier, Jean-Baptiste 1692, Les six voyages, I:187
  • Niebuhr, Carsten 1778, Reisebeschreibung, Copenhagen, II:391-8
  • Makas, Hugo 1926, Kurdische Texte im Kurmanji-Dialekte aus der Gegend von Mardin. Petersburg-Leningrad.
  • Sasse, Hans-Jürgen 1971, Linguistische Analyse des Arabischen Dialekts der Mhallamīye in der Provinz Mardin Südossttürkei, Berlin.
  • Jastrow, Otto 1969, Arabische Textproben aus Mardin und Asex, in "Zeitschrift der Deutschen Morgenländischen Gesellschaft" ZDMG 119: 29-59.
  • Minorsky, V. 1991, Mārdīn, in "The Encyclopaedia of Islam". Leiden: E. J. Brill.
  • Grigore, George 2007, Larabe parlé à Mardin. Monographie dun parler arabe périphérique. București: Editura Universității din București, ISBN 13 978-973-737-249-9
  • della Valle, Pietro 1843, Viaggi, Brighton, I: 515
  • Wittich, Michaela 2001, Der arabische Dialekt von Azex, Wiesbaden: Harrassowitz.
  • Shumaysani, Hasan 1987, Madinat Mardin min al-fath al-arabi ila sanat 1515. Bayrūt: Ālam al-kutub.


                                     

8. Legături externe

  • Mardin Weather Forecast Information
  • First International Symposium of Mardin History
  • News Portal of Mardin City
  • Istanbuldaki Mardinliler Egitim ve Dayanisma Vakfi
  • Araba vorbită la Mardin
  • Pictures of the city
  • Mardin Guide and Photo Album
  • Mardin Turcia, inedit, unic, necunoscut, 25 august 2011, Razvan Marc, România liberă
Free and no ads
no need to download or install

Pino - logical board game which is based on tactics and strategy. In general this is a remix of chess, checkers and corners. The game develops imagination, concentration, teaches how to solve tasks, plan their own actions and of course to think logically. It does not matter how much pieces you have, the main thing is how they are placement!

online intellectual game →