ⓘ Free online encyclopedia. Did you know? page 365




                                               

Peroxid organic

Peroxizii organici sunt compuși organici care conțin o grupă funcțională peroxid. Dacă R este un atom de hidrogen, atunci compusul este un hidroperoxid organic. Peresterii sunt, în mod analog, compușii derivați de la esteri, care au structura gen ...

                                               

Propil

În chimia organică, propil este o grupă alchil formată din trei atomi de carbon, cu formula chimică – CH 2 CH 2 CH 3. Din punct de vedere teoretic, este un substituent obținut prin eliminarea unui atom de hidrogen legat de un carbon terminal din ...

                                               

Sulfonat

Anionii cu formula generală RSO 3 − poartă denumirea de sulfonați, și sunt bazele conjugate ale acizilor sulfonici, RSO 2 OH. Din moment ce acizii sulfonici sunt în general acizi tari, sulfonații corespunzători sunt așadar baze slabe. O reacție o ...

                                               

Sulfonă

O sulfonă este un tip de compus organic cu sulf, ce conține o grupă funcțională sulfonil, legată concomitent de doi atomi de carbon. Atomul central de sulf, care este hexavalent, realizează două legături duble cu atomi de oxigen, iar legăturile c ...

                                               

Sulfoxid

Un sulfoxid este un compus chimic ce conține o grupă funcțională sulfinil atașată de doi atomi de carbon. Este o grupă funcțională polară. Sulfoxizii sunt derivații oxidați ai tioeterilor. Printre cei mai importanți sulfoxizi se numără aliina și ...

                                               

Tioacetal

Tioacetalii sunt analogii sulfurați ai acetalilor, și pot fi monotioacetali, cu formula RCH, și ditioacetali, cu formulele RC 2 H și RCH.

                                               

Tioamidă

O tioamidă este o grupă funcțională cu structura generală R–CS–NR′R″, unde R, R′ și R″ sunt resturi organice. Sunt compuși analogi amidelor, însă prezintă o barieră de rotație mai mare. Una dintre cele mai cunoscute tioamide este tioacetamida.

                                               

Tioester

Un tioester este o grupă funcțională ce conține sulf, cu structura R–S–CO–R. Sunt produșii esterificării dintre un acid carboxilic și un tiol. În biochimie, cei mai cunoscuți tioesteri sunt derivații coenzimei A, precum acetil-CoA.

                                               

Tioeter

Un tioeter este o grupă funcțională ce conține sulf, cu structura C–S–C. Ca și majoritatea compușilor cu sulf, tioeterii volatili au un miros neplăcut. Un tioeter este analog unui eter, cu diferența că tioeterul are un atom de sulf în locul unui ...

                                               

Tiol

În chimia organică, un tiol este un compus organic care conține unul sau mai mulți atomi sulf, legați de catena de carbon prin legături de tipul R–SH. Tiolii sunt compușii analogi ai alcoolilor, dar conțin grupa sulfhidril -SH în locul grupării h ...

                                               

Tiouree

Tioureea este un compus organic cu sulf cu formula SC 2. Este similară din punct de vedere structural cu ureea, dar atomul de oxigen este înlocuit de un atom de sulf. Proprietățile tioureei sunt extrem de diferite de cele ale ureei. Tioureea este ...

                                               

Vinil

Un radical vinil, numit și etenil, este un radical organic de tip alchenil, derivat de la etenă, cu formula −CH=CH 2. Mulți polimeri importanți din punct de vedere industrial, precum policlorura de vinil și etilenacetatul de vinil, provin de la m ...

                                               

Adiție electrofilă

În chimia organică, adiția electrofilă este un tip de reacție chimică de adiție în cadrul căreia o legătură pi dintr-un compus organic este ruptă, cu formarea a două noi legături sigma. Substratul în adiția electrofilă trebuie să aibă o legătură ...

                                               

Adiție nucleofilă

În chimia organică, adiția nucleofilă este un tip de reacție chimică de adiție în cadrul căreia o legătură pi dintr-un compus organic deficitar în electroni este ruptă, cu formarea a două noi legături sigma. Partenerul de reacție este un nucleofi ...

                                               

Adiție radicalică

În chimie organică, adiția radicalică este un tip de reacție organică de adiție în care sunt implicați intermediarii radicalici. Adiția radicalică poate avea loc între un radical și o moleculă neutră, sau între doi radicali.

                                               

Halogenare

Halogenarea este un tip de reacție chimică în cadrul căreia are loc o reacție de adiție a unuia sau mai multor atomi de halogen la molecula unui compus chimic sau material. Reacția de halogenare poate decurge în mai multe feluri, cu obținerea de ...

                                               

Hidroborare

Reacția de hidroborare este o reacție chimică organică de adiție a unei legături hidrogen-bor la o legătură dublă de tipul C-C, C-N sau C-O, sau la o legătură triplă C-C. Reacția este utilă în sinteza organică a unor compuși organici. Dezvoltarea ...

                                               

Izomerizare

Izomerizarea este un proces chimic în cadrul căruia o moleculă trece în altă moleculă care are exact aceeași atomi, dar diferă prin aranjamentul atomilor în moleculă. Pentru unii compuși, în unele condiții specifice, reacțiile de izomerizare se p ...

                                               

Metilare

În chimie, metilarea reprezintă procesul chimic de adiție a unei grupe alchilice de tip metil la un substrat sau de substituție a unui atom sau grupe de atomi cu o grupă metil. Metilarea este un tip particular de alchilare, fiind cel mai simplu p ...

                                               

Nitrare

Nitrarea este un tip de reacție chimică prin care se obțin nitroderivații, compuși organici ce conțin grupa funcțională nitro. Este o reacție de substituție. Procesul de nitrare are multe aplicații industriale importante, însă cea mai notabilă es ...

                                               

Reacție concertată

Reacția concertată este acea reacție organică în timpul căreia ruperea și formarea legăturilor covalente are loc într-o singură etapă, astfel că nu există intermediari de reacție. Se spune despre aceste reacții că se desfășoară printr-un "mecanis ...

                                               

Substituție electrofilă

În chimie, substituția electrofilă este un tip de reacție chimică în cadrul căreia o specie chimică electrofilă, cu caracter atrăgător de electroni, substituie o grupă funcțională dintr-un compus. Cele mai bine caracterizate și studiate sunt subs ...

                                               

Substituție nucleofilă

În chimie, substituția nucleofilă este un tip fundamental de reacție chimică în cadrul căreia o specie chimică nucleofilă bogată în electroni se leagă în mod selectiv sau se atașează de un atom sau un grup de atomi, iar fiindcă este o reacție de ...

                                               

Substituție radicalică

Cele trei etape generale ale unei substituții radicalice înlănțuite sunt: Întreruperea: ultimii radicali disponibili se consumă prin reacția dintre aceștia 6.7 Propagarea: au loc reacții dintre radicali și molecule neutre cu obținerea de noi spec ...

                                               

Anomer

Un anomer este un tip de stereoizomer și epimer ce se întâlnește în chimia carbohidraților. Anomerii sunt zaharide ciclice și epimere care diferă în configurație, mai exact la carbonul semiacetalic sau acetalic. Carbonul anomeric este atomul de c ...

                                               

Carbon asimetric

În chimia organică, termenul de carbon asimetric face referire la un atom de carbon care formează patru legături cu patru atomi sau grupe de atomi diferite. Conform regulii Le Bel-vant Hoff rule, numărul de stereoizomeri ai unui compus organic es ...

                                               

Compus mezo

Un compus mezo sau un mezo-compus este un stereoizomer care, datorită simetriei moleculare, este aparent fără activitate optică. Altfel spus, pentru un compus mezo se pot scrie două formule de structură, dar acestea sunt superpozabile prin mișcăr ...

                                               

Diastereoizomer

Diastereoizomerii reprezintă un tip particular de stereoizomeri. Diastereoizomeria apare atunci când doi sau mai mulți stereoizomeri au configurații diferite la unul sau mai mulți centri stereogenici, nefiind în relație de obiect-imagine în oglin ...

                                               

Enantiomer

În chimie, enantiomerii - opus și μέρος - parte), adesea numiți și izomeri optici, sunt un tip special de stereoizomeri care sunt fiecare imaginea în oglindă a celuilalt și au proprietatea de a nu fi superpozabili. Altfel spus, cei doi enantiomer ...

                                               

Epimer

În stereochimie, epimerii sunt stereoizomerii care diferă în configurație doar la un singur centru stereogen. Toți ceilalți stereocentrii din moleculă, dacă există, au aceeași configurație pentru cei doi epimeri.

                                               

Izomerie cis-trans

Izomeria cis–trans este un tip de izomerie întâlnit în special chimia organică, la unii compuși nesaturați dienici, precum alchenele sau cicloalchenele. Izomerii cis–trans sunt stereoizomeri. Izomerii cis și trans pot să existe atât pentru molecu ...

                                               

Proiecție Fischer

Proiecția Fischer, concepută de Hermann Emil Fischer în 1891, este o metodă de reprezentare bidimensională a unei molecule tridimensionale de compus organic prin proiecție. Proiecțiile Fischer au fost la origine propuse pentru reprezentarea carbo ...

                                               

Regioselectivitate

În chimie, regioselectivitatea reprezintă preferința formării sau ruperii unei legături chimice într-o anumită direcție sau într-un anumit mod, cu formarea preferențială a unui anumit izomer. Este importantă în sinteza organică, deoarece prin reg ...

                                               

Regulile Cahn-Ingold-Prelog

Regulile sau convenția de prioritate Cahn-Ingold-Prelog este un sistem de reguli folosit în chimia organică pentru nomenclatura chimică a stereoizomerilor, mai exact pentru unii enantiomeri, diastereoizomeri și izomeri Z-E. Numele provine de la c ...

                                               

Stereoizomerie

Stereoizomeria este izomeria datorată așezării diferite în spațiu a atomilor în moleculă. Stereoizomerii au aceeași formulă moleculară și secvență de atomi, dar diferă doar prin orientarea tridimensională a atomilor în spațiu.

                                               

Stereoselectivitate

În chimie, stereoselectivitatea reprezintă proprietatea unei reacții chimice de a conduce la formarea unui amestec inegal de stereoizomeri, plecând de la un centru stereogen sau de la unul prostereogen. Altfel spus, stereoselectivitatea este pref ...

                                               

Stereospecificitate

În chimie, stereospecificitatea reprezintă proprietatea unei reacții chimice de a conduce la formarea unui produs stereoizomer corespunzător plecând de la reactanți stereoizomeri diferiți, sau care conduce la formarea unui singur stereoizomer ple ...

                                               

Eter coroană

Eterii coroană sunt compuși organici polieterici macrociclici, ceea ce înseamnă că sunt alcătuiți din mai multe grupe eterice. Cei mai comuni eteri coroană sunt oligomerii ciclici ai etilenoxidului, unitatea repetitivă din moleculă fiind restul e ...

                                               

Hermes Trismegistul

Hermes Trismegistul a fost un alchimist legendar din Alexandria, adesea înfățișat cu un trident care reprezintă razele iluminării sale. Inițiații care îi urmează învățăturile sunt cunoscuți sub numele de ermetici. Termenul grecesc referitor la He ...

                                               

Simbol alchimic

Simbolurile alchimice au fost concepute pentru a indica anumite substanțe și compuși. Alchimia a fost o formă de cunoaștere protoștiințifică specifică etapelor din vechime ale istoriei cunoașterii umane.

                                               

Sticlă de ceas

Sticla de ceas este un obiect folosit îndeosebi în laboratoarele de chimie. Are o formă circulară, convex-concavă, și un diametru de câțiva centimetri. Numele ei provine de la asemănarea cu sticla ce acoperă de obicei cadranele de ceas.

                                               

Lupă (siderurgie)

În siderurgie lupa este o bucată de oțel amestecat cu zgură, obținut în stare păstoasă prin procedeul de pudlare sau prin procedee asemănătoare. După încălzirea lupei în cuptorul de pudlare și forjarea la presă sau la ciocan, zgura este în mare p ...

                                               

Constanta lui Loschmidt

Constanta lui Loschmidt sau Numărul lui Loschmidt este numărul de particule ale unui gaz ideal dintr-un volum dat. Este cel mai adesea utilizat pentru condiții standard, sau normale, de temperatură și presiune. Conform regulilor din 2014 ale CODA ...

                                               

Numărul lui Avogadro

În chimie și fizică, constanta lui Avogadro este numărul particulelor constituente, de obicei atomi sau molecule, care sunt conținute în cantitatea de substanță dată de un mol. Astfel, ea este un factor de proporționalitate, care leagă masa molar ...

                                               

Entalpie de topire

Entalpia de topire a unei substanțe chimice, de asemenea cunoscută sub numele de căldură latentă de topire, reprezintă cantitatea de energie necesară pentru transformarea unui mol din substanța respectivă, care se află la punctul de topire, din s ...

                                               

Mărimi molare de exces

Mărimile molare de exces sunt proprietăți ale amestecurilor de substanțe care caracterizează abaterea de la starea de amestec ideal. Cele mai frecvente sunt volumul, entalpia si potentialul chimic de exces.

                                               

Dimetilmercur

Dimetilmercurul este un organomercuric cu formula CH 3 -Hg-H 3 C. Compusul este unul dintre cele mai puternice neurotoxine. Este un lichid incolor, cu un posibil miros dulceag.

                                               

Clorură de cromil

Clorura de cromil poate fi obținută în urma reacției dintre cromat de potasiu sau dicromat de potasiu și acid clorhidric în prezență de acid sulfuric, urmată de distilare: Acidul sulfuric acționează ca agent de deshidratare. Compusul mai poate fi ...

                                               

Etilbenzen

Etilbenzenul sau feniletanul este un compus organic din categoria alchil-arenelor mononucleare, cu formula C 6 H 5 CH 2 CH 3. Este un lichid incolor extrem de inflamabil, cu un miros asemănător cu cel al benzinei. Este folosit în majoritate ca și ...

                                               

Acid alginic

Acidul alginic este o polizaharidă regăsită în peretele celular la algele brune. Este un compus hidrofil și formează o masă vâscoasă prin hidratare. Este un component al biofilmelor produse de unele specii bacteriene, precum Pseudomonas aeruginos ...